Pădure în prag de toamnă
Pădure în prag de toamnă
Ești frumoasă ca o doamnă
Și-ți curg lacrimi pe obraz,
Când te taie... de necaz.
Codrule te-apasă anii,
Fug mistreții, dolofanii...
Sub desișul tău bogat,
Câte suflete-ai culcat?
Codrule tânăr fecior,
Te-ndoaie vântul ușor;
De ești falnic molidiș,
Te fură vântul pe furiș.
Codrule pădure deasă,
Poiana-ți este mireasă,
Pajiștea plină de flori,
Cu oameni de sărbători.
Codrule mi-ești frate bun
Și-o vorbă aș vrea să-ți spun,
Natura te îngrijește,
Dar și omul cât trăiește!
poezie de Toth Arpad (19 octombrie 2021), traducere de Toth Arpad
Adăugat de Toth Arpad
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre viață
- poezii despre toamnă
- poezii despre tinerețe
- poezii despre timp
- poezii despre sărbători
- poezii despre păduri
- poezii despre nuntă
- poezii despre natură
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.