Joc zaruri

cu zeii pe o bucată de cer
aruncat în vaduri de ape
limpezi încât poţi stinge
dorul de zbor în amurguri
ştim că zarurile sunt măsluite
dar jocul continuă cu ardoare
porumbiţele se sting în nisipuri
după ce şi-au făcut autocritica

privesc zarul aruncat pe o piele
de şarpe întinsă la sare
e mic ca un mesaj rătăcit de o babă
adormită pe banca din faţa porţii

toţi trişează fără să facă gălăgie
zeii se întrec în giubuşlucuri
zarurile iau diferite forme
au mecanisme cu telecomandă

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!