Întâlnirea
Ai venit lângă pat
și te-ai așezat privindu-mă.
Apoi m-ai sărutat am simțit
ceară fierbinte pe fruntea mea.
Voiam să rămână acolo un semn:
așa am aflat că te iubesc.
Pentru că doream să fiu arsă, marcată,
să rămân cu ceva la sfârșit
mi-am tras rochia peste cap;
brusc, chipul și umerii mi s-au împurpurat.
Se va întâmpla inevitabil, întâmplare de foc,
așezând o monedă rece pe frunte, între ochi.
Stai întins lângă mine; mâna ta trece peste fața mea
Ca și cum la fel ai simțit și tu
trebuie să fi știut, atunci, cât de mult te doream.
Vom ști asta întotdeauna, și tu, și eu.
Dovada va fi trupul meu.
Louise Gluck, premiul Nobel-2020
poezie de Louise Gluck, premiul Nobel-2020, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sărut
- poezii despre sfârșit
- poezii despre rochii
- poezii despre premii
- poezii despre numismatică
- poezii despre mâini
- poezii despre iubire
- poezii despre foc
- poezii despre dorințe
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.