Primul Te iubesc
Primul Te iubesc,
L-am primit când eram in brațele mamei.
Sânul lăsând urme de lapte
Mă mângâia în tăcerea din noapte.
Apoi l-am simțit în pasul dintâi
Și în dulce sărut.
Îmi era căpătâi...
Am crescut, am găsit alinare
În mângâierea bunicii și în raza de soare.
M-am privit în tăcere-n oglindă
Și la șapte ani am văzut
O altă iubire și un alt început.
Abecedarul mi-a zâmbit
Cu litere de miere și note de-argint.
Mai târziu tu mi-ai spus Te iubesc
Când mi-ai dat întâiul sărut
Și trandafirul ce l-am pus într-o carte.
Amintiri îngropate...
Acum vă iubesc, dragii mei prunci!
Vă văd alergând pe alee cu nuci...
E timpul iubirii de-nalt
Și mă duc,
Zbor liber spre cer, atingere lină.
Copil, frate și tată, mă duc,
Mă cheamă esența divină.
Te iubesc, suflet! Tu ești ultimul gând
Ce mi-a rămas ca făclie,
Luminând și cer și pământ.
Iubirea e-n mame și prunci,
În stele, în copaci și în floare,
În cutele mamei din palme, adânci,
În lacrimi amare...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre zbor
- poezii despre timp
- poezii despre mamă
- poezii despre copilărie
- poezii despre început
- poezii despre tăcere
- poezii despre trandafiri
- poezii despre tată
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.