Mareea vieții
Fiecare val care urcă pe faleza albă
Se străduie să părăsească plaja-n grabă,
Să se-întoarcă iarăși acasă,-n mare;
Asemeni lui Hristos, în mâna înălțată
El va purta stigmatul și-a țărânii pată
Întru eternitate,-n neuitare.
poezie de Tabb,John Banister, 1845-1909, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre mâini, poezii despre creștinism, poezii despre alb, poezii despre acasă sau poezii despre Iisus Hristos
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.