Vouă, de 8 martie
Azi, în pragul bătrâneții,
Lira mea a obosit
Ca și focul tineretii
Când iubeam ca un smintit.
Ofeream comori întinse
Curcubeele și zarea
Si-n speranțe necuprinse
Mi-arătam încrâncenarea.
Ne hrăneam cu dulci himere
De atâtea ori și dăți
Și în clipe efemere
Noi trăiam eternității.
Făceam genele zăbrele
Ascuțindu-ne privirea
Și prin lacrime de stele
Noi vedeam nemărginirea.
Înșiram, plângând, mărgele,
Pe un fir de borangic
Și de câte ori castele
Ridicate din nimic.
poezie de Laurian Ionică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre stele
- poezii despre prezent
- poezii despre foc
- poezii despre curcubeu
- poezii despre comori
- poezii despre castele
- poezii despre bătrânețe
- poezii despre Ziua Femeii
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.