Fără tine
Fără frumusețea ta ochiul meu ar fi sărac,
Printre griurile terne știu c-aș fi mereu posac!
Ca o umbră călătoare fără scop și fără rost,
Poate c-aș trăi cumva, aș trăi, dar foarte prost.
Fără zâmbetul tau larg, care-ți migdalează ochii,
Când imi scapi ca o felină, șolduri legănând sub rochii,
Alergând ca o copilă plină de dorinți tu parcă
Te-ai născut să te ador, părul când pe spate-ți joacă.
Când vorbești fără cuvinte, radiind de patimă,
Între inimile noastre vreau să pun o cratimă,
Însă tu, nevinovato, îmi pui semnul de-ntrebare,
Iar privirea-mi lacomă se transformă în mirare!
Fără tine parcă sunt, când nu ești, tot mai sărac,
Și te plăsmuiesc în gând și în mintea mea te fac
Câmp cu flori înmiresmat, ziua, iar în noapte-mi ești
Steaua mea strălucitoare de prin bolțile cerești!
Fără tine, înger bun, cui i-aș mai aduce rugă,
Să mă scapi de iad, c-aș fi, în eternitate, slugă?
Întunericul din mine, n-aș putea să-l risipesc,
Dacă nu mi-ai fi lumina, aș putea să mai iubesc?
Flori M Flori (Florentina Mitrică)
28.01.2021
poezie de Florentina Mitrică (28 ianuarie 2021)
Adăugat de Florentina Mitrică
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre ochi
- poezii despre lumină
- poezii despre întuneric
- poezii despre îngeri
- poezii despre zâmbet
- poezii despre vorbire
- poezii despre viață
- poezii despre sărăcie
- poezii despre stele
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.