Clepsidra
Dacă simt că te grăbești
și asta
prin puținul aer care-l respirăm,
îmi declini culoarea-n pasta
umbrei atârnând de ram.
Și mă las în neîncrederi
ondulat și mult suit
precum verdele în iederi
suspinânde spre zenit.
Ca și cum aș merge peste
clar albastrul înnorat
al privirilor celeste
și cu capul îngropat
ținând ochiul în călcâie
și tot mersul lângă tâmple
O, clepsidra mea dintâie
răsturnând ce-o să se-ntâmple
și curgând de jos în sus
lung și greu nisipul suplu
și smulgând dintr-un apus
pururi răsăritul dublu.
poezie celebră de Nichita Stănescu din volumul Măreția frigului
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre verde
- citate de Nichita Stănescu despre verde
- poezii despre ochi
- citate de Nichita Stănescu despre ochi
- poezii despre nori
- citate de Nichita Stănescu despre nori
- poezii despre nisip
- citate de Nichita Stănescu despre nisip
- poezii despre crengi
- citate de Nichita Stănescu despre crengi
- poezii despre albastru
- citate de Nichita Stănescu despre albastru
- poezii despre aer
- citate de Nichita Stănescu despre aer
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.