S.O.S. cu pescăruşi

Mai am un singur dor
şi-o blândă-nfiorare
acum când vara pleacă
luându-şi rămas bun
să'ntemeiez din valuri
gingaş apus de soare
şi orice vis ce-mi doare
cu tine să-l cunun.

Nemărginiri albastre
întoarse'n malul mării
fac brizele'n poeme
pe glezne să ne stea
suntem ca două temple
ce'n taina înserării
pe pergamentul lumii
simţiri îşi pot grava.

Nisipul ne îmbie...
cu pietre, scoici şi alge
stă dragostea ascunsă
în sarea unui cânt
suntem doar o esenţă
ce inima-şi desface
din perlele umane
ce-ascund acelaşi gând.

Mai am un singur vis
în dorul ce nu-mi moare
s-adun sub ploi de stele
sublim descătuşat
să-ţi scriu un... S. O. S.
cu pescăruşi pe mare
şi'n vântul cald al serii
cu tine să mă-mpart.

poezie de Iolanda Şerban
Adăugat de Ioana Manolache
Votează! | Copiază!