Sans souci
Nu știu ce-ar putea iubirea fi, nu dețin acest atu,
Ea vine pentru toți, dar pentru mine nu.
Cum poate fi blândă și tandră, cum cei mai mulți susțin,
De vreme ce aceste doamne scot suspin după suspin?
Cum poate fi izvor de bucurie și-adâncă desfătare,
De vreme ce-aceste delicate doamne plâng fără-încetare?
Cum poate fi o binecuvântare, așa cum tot insistă vanitoșii,
De vreme ce ochii doamnelor sunt mai mereu de roșii?
Dacă iubirea-i un ghimpe, n-au pic de chibzuință-acei
Care prostește se-agață și se țin de poala ei.
Dacă iubirea-i pir, o buruiană rea, cât e de-înțelept
Cel care o culege și-o strânge zi de zi la piept!?
Dacă iubirea urzică și-i bine de ea să stai departe,
De ce o iei în brațe și-i faci din inima ta parte?
Iar dacă nu-i nici una dintre-acestea, întreb eu,
De ce-oftezi și-ți curge-n suflet tristețea ca un seu?
poezie de William Schwenck Gilbert, 1836 1911, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tristețe
- poezii despre suflet
- poezii despre roșu
- poezii despre plâns
- poezii despre ochi
- poezii despre iubire
- poezii despre inimă
- poezii despre delicatețe
- poezii despre bucurie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.