Dansul
O muzică se-aude în difuzoare
Mă-ndrept spre tine, mâna ți-o întind,
Mi-o întinzi și tu pe-a ta cu înfiorare
Și într-un dans ne avântăm zâmbind.
Cât de ușoară ești, precum un fulg,
Te strâng încetișor la pieptul meu
Inima-mi bate, clipele se scurg
Aș vrea să stăm îmbrățișați mereu.
Toți cei din jur au dispărut subit,
Iar timpul parcă s-a oprit în loc
Ah, te-am călcat, pentru că m-am grăbit,
Dar tu te faci că n-ai simțit deloc.
Mă uit la tine, ești ca în extaz
Îți simt suflarea lângă gura mea
Dansăm așa, obraz lângă obraz
Și chipul îți lucește ca o stea.
Parcă-i un vis, suntem cu capu' în nori
Pierduți în vraja blândului balans
Și-am dispărut de tot ca dansatori,
Căci ne-am topit în ritmul unui dans.
poezie de Octavian Cocoș (14 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre dans
- poezii despre visare
- poezii despre timp
- poezii despre ritm
- poezii despre promisiuni
- poezii despre nori
- poezii despre mâini
- poezii despre muzică
- poezii despre gură
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.