Pescarul
Dimineața pe răcoare
Un pescar împătimit
Și-a luat undița cea mare
Și spre baltă a pornit.
Ziua întreagă, nemișcat,
A sfidat soarele încins,
Dar oricât a încercat
Niciun pește nu a prins.
Supărat că n-are șansă
Și că are acest viciu
A plecat seara spre casă
Și-a trecut pe lângă ospiciu.
Un nebun pe gard urcat
Privindu-l pe când trecea
A râs și l-a întrebat:
- Bă, nene, ai prins ceva?
Omul i-a răspuns mâhnit
- Nu am prins nimic, nimic,
Firul nu mi l-a smucit
Nici măcar un pește mic.
Și nebunul a rostit:
- Cum, n-ai prins niciun baboi?
Dacă ești așa smintit
Sari gardul, rămâi la noi!
poezie de Octavian Cocoș (4 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Octavian Cocoș. [Vezi și următoarele:
- poezii despre pescuit
- poezii despre nebunie
- poezii despre tristețe
- poezii despre trecut
- poezii despre supărare
- poezii despre seară
- poezii despre râs
- poezii despre pești
- poezii despre dimineață
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.