Everest la ceruri
Îmi pare de rodire părul meu,
Se desolzește ochiul de ninsori,
Și scriu cu numai fără ploi,
Duminică și clopot, laolaltă.
Între stupină și lăptuci de slavă,
Măcar că începui limba iubirei
S-o iubesc, "târziul lanurilor mele
Stele", zidesc un Everest de tu la cer.
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre păr
- poezii despre ploaie
- poezii despre ochi
- poezii despre ninsoare
- poezii despre iubire
- poezii despre apicultură
- poezii despre Everest
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.