Cresc amintirile
Într-un amurg, sunt ani de-atunci, mi-am zgâriat
stăruitor
în scoarța unui arbor numele
cu slove mici, stângace și subțiri.
Azi am văzut din întâmplare
cum slovele-au crescut din cale-afară uriașe.
Așa îți tai tu copilo numele
în inima-mi supusă
mărunt, mărunt, ca un ștrengar.
Și după ani
și ani de zile-l vei găsi
cu slove-adânci și uriașe.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!



Vezi și următoarele:
- poezii despre creștere
- citate de Lucian Blaga despre creștere
- poezii despre timp
- citate de Lucian Blaga despre timp
- poezii despre stângaci
- poezii despre prezent
- citate de Lucian Blaga despre prezent
- poezii despre amintiri
- citate de Lucian Blaga despre amintiri
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.