Antimaterii...
în forme dulci mereu turnat-am viața
pe care uneori o savuram
în forme moi, în dure, în subțiri ca ața
în lungi, în scurte, înhămate, fără ham
din marea veșniciei furam anii
iar marea deseorii se revolta
și împroșca cu spume uraganii
și Afroditele din ele devora
oricum eu construiam mereu o casă
sădeam mereu un pom, creșteam un fiu
mușcat de forme palide la față
să mă convingă naibele că-s viu
și iată-mă aguns și la perete
și de la care- o iau de la-nceputuri
cu antifloare la antiureche
cu antisufletul turnat în antiluturi
aceleași forme și aceiași mare
mă vor sorbi și împroșca cu spume
atîta doar-în loc de pripe viitoare
voi traversa antitrecut și antilume....
poezie de Iurie Osoianu (14 mai 2019)
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre revoltă, poezii despre viață, poezii despre timp sau poezii despre copaci
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.