Cand ploaia cade pe sub stele
Când ploaia cade pe sub stele
Și picuri reci ne ard căzând,
Tu plângi atunci, eu plâng cu tine -
În gând... să nu mă vezi plângând.
Iar dacă ploaia încetează,
Surâsu-ntrezărit pe chipul tău
Alungă norii și din stele
Dispar ades părerile de rău;
Cu genele-obosite de tăcere,
Cu ochii ațintiți mereu în carte,
Cu gândul amorțit în regăsire,
Eu sunt aici, tu însă tot departe.
poezie de Carmen Comloșan
Adăugat de Carmen Comloșan
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Carmen Comloșan. [Vezi poezii despre plâns, poezii despre gânduri, poezii despre tăcere, poezii despre ploaie, poezii despre ochi, poezii despre nori sau poezii despre cărți
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.