Vezi-ţi de drum!

Întoarce-ţi privirea,
Şi vezi-ţi de drum,
Şi ia-ţi şi iubirea,
Că-i stinsă, oricum.

Lasă-mi durerea,
Ce, crezi că nu pot?
Ba da, am puterea,
Să trec peste tot...

Poate nu azi...
Poate nici mâine,
C-am fost camarazi,
Muşcând dintr-o pâine,

Şi-am tot împărţit,
Când bune, când rele,
Ce mult ne-am iubit!
Ce vremuri rebele!

Ce tineri eram...
Ce visuri măreţe!
De mână luptam,
Cu-a lumii stricteţe.

Puneai la ureche,
Lalele şi crini,
Şi-acum, din pereche,
Ajuns-am... străini.

Ziceai că-s frumoasă,
Ca o... mântuire,
Viitoare mireasă,
Iar tu, viitor mire.

Pe piele-mi puneai,
Flămânde săruturi,
Atunci când m-aveai,
Sub moi aşternuturi.

Nimic nu părea,
Rău să se-ntâmple,
Dar uite, vremea,
Ne "calcă" pe tâmple.

Şi nu mai avem,
În ochi-strălucirea,
Amintirile gem,
La fel şi iubirea...

poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viaţă"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!