Creare
Poate-ai să râzi, dar am puterea de-a te face
Să mori de câte ori omori, la rândul tău,
Tot ceea ce-mi doresc și nu-mi dă pace,
Tot ceea ce mă face să fiu bun din rău.
Te pot, oricând, întoarce împotriva vieții,
Atunci când ești cu totul împotriva mea...
Ce crezi? Nu te poți pune cu poeții,
Cu toate că nici tu nu ești o simplă "ea".
Cu doar un pix, o foaie și un suflet rupt,
Pot face-ntregul Univers să fie contra ta...
Oricând, pot face tot ce m-a durut,
Să facă-ntreaga suferință-n tine-a persista...
Atâta timp cât îndrăznesc a mi te scrie,
Nu îmi permit a-mi face griji de ce-ar urma.
Nu m-ar putea răpune nicio tragedie
Și de ar fi să vină, doar din partea ta.
Pot transforma, oricând, durerea-n cântec
Și drama s-o preschimb într-o favoare...
Nu e nimic, de care să mă vindec,
Să nu-mi permit, vreodată,-a fi în stare.
Ca să-nțelegi: Nu eu depind de nemurire,
Căci ea ca hrană-și are nebunia mea...
Tu ești aceea ce ar trebui ca, prin iubire,
La rândul tău, să poți ajunge a crea...
poezie de Andrei Ș.L. Evelin din Începuturi (13 februarie 2020)
Adăugat de Andrei Ș.L. Evelin
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vinovăție
- poezii despre viață
- poezii despre tragedie
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
- poezii despre râs
- poezii despre poezie
- poezii despre pace
- poezii despre nebunie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.