Fabulaţiune

Bate vântu-a nebunie,
Frigu-şi muşcă buzele
Şi cocoşul... ce prostie,
Îşi vopseşte... penele.

Vrea şi el, o ordonanţă,
Să-i suporte... toanele
Până dă ultima clanţă,
Numărând cupoanele.

Haos, se numeşte ţara,
Cucurigu-i... cotcodac,
Fumegă mocnit tigara
Vai de cel... ce e sărac

Pus-a şef peste cuibare
Un pestriţ... fără un ban,
Care toarnă... în pahare
Aroganţe... din urban.

Whisky, rom... cauţiune,
Ninsori gri... anticipate,
Toarnă gaz pe-o naţiune
Care îi tot duce-n spate.

Pulbere, minciună, ură,
Ger de-ngheaţă ouăle
Hoţomanul ce ne fură,
Calcă iar... găinile

Vântul bate... şi cocoşul
Fuge luni... la sindrofie
A împăduchiat tot coşul
Fir-ar mama lui... să fie.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!