Nu mă plângeți
dacă am să mor,
lacrimele voastre
sunt produsul finit
al unei despărțiri
prestabilite.
Aplaudați-mă,
ca pe sicriul lui Paler
ieșit din muzeu,
nu ca pe un artist,
nici ca pe un poet,
ci mai de grabă
ca pe un om
care a știut
toată viața
că moartea
e doar o tăcere individuală...
poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre moarte, poezii despre viață, poezii despre tăcere, poezii despre poezie, poezii despre plâns, poezii despre muzee sau poezii despre artă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.