Confesiune
sufletul meu este imensă enciclopedie
cu stele în palme și cântecul pe buze
am transformat tristețea într-o parodie
am scăldat în lumină gândurile confuze.
am lângă mine oameni pe care-i iubesc
le dau versul meu încărcat cu speranțe
cerul cu luceferi cu rugi îl înmulțesc
doruri atârnă greu în albastre balanțe.
cântă viori în mine și cerul le ascultă
aș vrea să îi fur morții încă un veac
să răspândesc în lume iubirea ocultă
mi-a fost hrană de suflet și leac.
o rugăciune sfântă către ceruri zboară
credința-n Dumnezeu deznădejdi doboară.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre suflet
- poezii despre religie
- poezii despre muzică
- poezii despre iubire
- poezii despre zbor
- poezii despre vioară
- poezii despre versuri
- poezii despre tristețe
- poezii despre timp
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.