Acord final
A zilei licăriri nu se mai țin
Ardoarea patimilor ce a fost s-a dus,
Vărsatu-sa al bucuriei vin,
Iar inima îmi plânge spre apus
După junețea sărbătorilor cascade,
Ce-n întuneric lin se pierde mută,
Asemeni umbrei, frunza veștejită cade
Pe-un părăsit mormânt de toamnă slută.
poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre întuneric
- poezii despre toamnă
- poezii despre timp
- poezii despre sărbători
- poezii despre sfârșit
- poezii despre plâns
- poezii despre inimă
- poezii despre frunze
- poezii despre bucurie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.