Cuminte, așa cum mă știi...
Mări și-oceane ne despart, însă-mi ești atât de-aproape!
Și cu nimeni nu te-mpart, când mi te așezi pe pleoape.
Tu aluneci între sâni, gura-ți freamătă flămândă
Și sărutul îl amâni și aștepți să-ți dau dobândă,
Buze dulci, oftat de dor și o noapte de iubire,
Eu cuminte te ador, tu mă-ndemni cu o privire,
Să-ndrăznesc să te ating, să te las pe trupu-mi moale,
Să navigi acum, când ning, peste noi, toamnele goale.
Și așa, prin vis pribegi, să ne mai gustăm o dată,
Cât mai suntem, încă-ntregi, cu iubirea nefardată.
Nu mă știi și nu te știu, ne cunoaștem de-o vecie,
Eu poemul tău târziu, tu eterna-mi elegie.
Hai, recită-mă, cum știi numai tu, cu palma stângă,
De cu zori, până-n chindii, dreapta ta să îmi ajungă,
Pe un umăr unde-ți port ultima promisiune,
Că vei acosta în port, pân' ce soarele apune...
Voi fi valul de pe dig, ce se-ascunde de furtună,
Prinde-mă, când eu te strig și din mare, mă adună!
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre visare
- poezii despre toamnă
- poezii despre sărut
- poezii despre sâni
- poezii despre promisiuni
- poezii despre poezie
- poezii despre noapte de dragoste
- poezii despre noapte
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.