Tu ești idealul și credința
Seara cerul e plin de stele
Și-n seara asta privesc spre ele,
Sper să văd și steaua ta,
Ce luminează-n calea mea
Și mă plimbă-n visele mele
Cu parfumul florilor
Și freamătul pădurilor,
Mă plimbă-n varful munților,
S-ascult cântecul izvoarelor
Și uitându-mă la tine
Să văd valurile marine.
Energia ta puternică
Să mă poarte-n noaptea adâncă,
Să simt inima cum vibrează
Și sufletul meu înviază.
Că așa-mi alină suferința
Căci tu ești idealul și credința.
Și alungă ale mele amăgiri
Într-un caiet cu amintiri.
poezie de Eugenia Calancea (13 august 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre stele
- poezii despre visare
- poezii despre suflet
- poezii despre suferință
- poezii despre seară
- poezii despre păduri
- poezii despre noapte
- poezii despre muzică
- poezii despre munți
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.