Gândindu-l pe Eminescu
dorul mă aprinde ca o flacără vie
vrea să mă gătesc cu flori de agave
în bătaia inimii s- aud o rapsodie
timpul să mă umple cu emoții suave.
transform sufrageria într-o scenă
și mă închipui într-un rol fericit
ciudat scenariu îmi circulă prin venă
chipul lui Eminescu îmi zâmbește-n zenit.
pe urmele lui cu luceferi vorbesc
lumina iubirii crește-n sufletul meu
gânduri întunecate se risipesc
slove minunate voi găsi mereu.
pe pajiștea nopții vise păstoresc
versul cântă-n mine ca în Atheneu.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Floare Petrov. [Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre întuneric
- poezii despre vorbire
- poezii despre visare
- poezii despre versuri
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
- poezii despre puls
- poezii despre poezie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.