Fără titlu (XXIV)

Tot ce am scris, e asumat
Nu am făcut nimic de formă
Numai o minte-aşa, diformă
Mă poate acuza de blat...
Ce studii ai şi ce cădere
Să faci din critică un hobby,
Nu crezi că-i inutil un lobby?
Uite, îţi spun "la revedere"!

(...)

Am pus pe masă călimara
Umplută pentru-a mia oară
Şi-n manuscrisul meu de ceară
Va scrie c-o peniţă, Seara.
Şi Toamna este invitată
Pe ea încet, în absolut,
În manuscrisul cel de lut
Va fi cu-atenţie tratată...

Am şi un manuscris din lemn
Cu poezie fin sculptată
În arabesc filigranată
Şi plină de un sfânt îndemn.
Vă am pe toţi fixaţi c-un ac
Să nu vă pierd, am un sertar
Iar în sertar, un insectar
Care v-a cam venit de hac!

(...)

Într-un apus de ametist
Pe patru nori pufoşi de vată
A scris cu inima-i curată
Patru panseuri, un Artist.
La munte-ntr-o crevasă mică
Un Alpinist, adăpostit
Prins în catrenu-ndrăgostit
C-un piolet rima o strică...

(...)

Închei aici, nu mai insist
E destul de târziu, e noapte
Şi patru muze, printre şoapte
Insinuează c-aş fi trist.
Mă ocup imediat de ele
Sunt psihologul bun de muze
Le voi citi din vârf de buze
O hexagramă, printre stele...

poezie de Petrică Conceatu din Volum în lucru - "Noua Geneză" (5 octombrie 2019)
Adăugat de Petrică Conceatu
Votează! | Copiază!