Fata din altă lume

Apariţie bălaie, conturată angelic

în toamna ce-o aştepta

aur din plete să-i soarbă,

pentru galben de frunză.

Din ochii podoabe regale,

alexandrite,

ziua smaralde, noaptea rubine,

s-amestece tonuri

pentru foamea de ruginiu a pădurii.

Cu boabele-i din dorul

de Picior de plai,

s-a pus toamna pe plâns.

Zile în şir a tot cernut

fiere din cer plumburiu.

Din rest de lacrimi,

în sinoptică hartă

cu inserţii sticloase de rece,

şi-a ţesut toamna

cuvertura de brumă.

În mijloc, un chip bălai

cu gând încălzit

de străluciri ce duc

spre Gura de rai.

poezie de Silvia Cuzum
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!