Bobârnacul
Nimeni nu poate să-și dea seama
Ce efect poate avea acest
Bobîrnac,
Nimeni nici măcar dumnezeu nu poate
Să-și dea seama,
Care a renunțat de mult la forțele obscure,
El lucrînd cu forțele supranaturale
Și cu puterile înzecite.
Să zicem că împing scama asta
Dîndu-i un bobîrnac la moacă.
Ea se prăbușește și se izbește de talpa de înger
Care tocmai trece prin aer
Îngerul răstoarnă un avion
Și căderea lui trage cerul
Ca pe o prelată.
Ecoul se amplifică, se amplifică
Stelele încep să țipe
Simțind cerul frigîndu-le de sub tălpi
Și totul se amplifică
Și totul se ridică la pătrat
La cel mai mare pătrat posibil -
Sub ochii noștri.
Stau și eu așadar și desăvîrșesc
Mici acțiuni, după puterile mele
Fac bobîrnace - ca s-o spun pe șleau -
Bobîrnace pentru zilele negre de repaus
Pentru zilele negre de moarte
Cînd nu se va mai mișca nimic
Și orice putere colosală va fi de prisos
Și doar un bobîrnac venit din urmă
Mai poate declanșa fericit
Mașinăria.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre îngeri
- poezii despre zile
- poezii despre timp
- poezii despre stele
- poezii despre religie
- poezii despre posibilitate
- poezii despre ochi
- poezii despre negru
- poezii despre moarte
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.