Cea pură
În lumina din biserica mea,
intru ușor precum un fulg de nea.
Astăzi, șapte flori ale soarelui te sărbătoresc,
împletite cu-anemone și brândușe, te măresc,
redând în scurta lor strălucire,
a ta frumusețe și veșnică mijlocire
a păcatelor lumești și nemurire.
Amețită, captez floare eternă
ale elaborioaselor Tale tăceri
și respir ușurată în oaze de rugăciuni,
pentru viața ce va fi, îți dau arvuni...
Îndruma Tu, Măicuță Sfântă,
ascensiunea mea pe calea florilor de nuntă!
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre flori
- poezii despre religie
- poezii despre lumină
- poezii despre viață
- poezii despre tăcere
- poezii despre sărbători
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre prezent
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.