Freamăte adânci
genele tale calde, lungi chemări
sunt aripi ce așteaptă depărtarea
o zare albastră văd ochii tăi
când păsările strigă-nsingurarea
coapsele tale, freamăte adânci
ascund tăcerea când pe ape treci
o șoaptă mai răzbate dintre stânci
când zorii ne destramă-n spade reci
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre tăcere, poezii despre stânci, poezii despre păsări, poezii despre ochi, poezii despre aripi, poezii despre apă sau poezii despre albastru
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.