Doină postmodernistă...
ne-am ridicat și noi odată din genunchi
dintr-un amnar în iasca cu poluții
- uitând despre surcica de la trunchi -
am scăpărat scântei de revoluții
revolta Twiter... comunism în agonie...
nu zece ani s-au scurs - o veșnicie
o generație s-a mai născut din sărăcie
sortită la declin și bejenie
dar vai, din milioanele de cozi de câine
nu poți să faci măcar o sită de mătase
numai cu furca de oțel ridici și pâine
și carnea vie în brăzdar de coase
așa și existăm. Din capete plecate
constituim o viață lângă săbii
schimbând mereul dor de libertate
pe veșnicul mălai, visat de vrăbii...
poezie de Iurie Osoianu (7 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre revoltă
- poezii despre vrăbii
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre timp
- poezii despre sărăcie
- poezii despre revoluție
- poezii despre pâine
- poezii despre naștere
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.