Obsesie 4

Doamne, ce secret mi-ascunzi de-o viaţă,
De mă-nvăluişi cu-atâta ceaţă,
Pentru ce mă pui la grea-ncercare,
Dăruindu-mi numai clipe-amare?...

Ce tristeţi mi-ntunecă-amintirea,
Lacrimile-mi tulbură privirea?...
Ce blestem uitat nu îmi dă pace
Şi amare, zilele îmi face?...

Ce mister mi-ai dat spre dezlegare,
De-mi sunt zilele, mereu, amare
Şi-nsetat, tot străbătând cărarea,
Căutând răspuns la întrebarea:

Unde-i începutul unei clipe,
Când, avea,-n neant să se-nfiripe
Numai frumuseţe şi iubire,
Muritori noi, Tu cu nemurire?...

Ce mister ascunde Universul,
De-mi pusei, în slujbă, astăzi, versul
Căutării Tale-n neagra noapte,
Deşi-Ţi simt prezenţa-n tot şi-n toate?...

De ce noaptea, tot nu-mi dă odihnă,
Zilele-mi să le trăiesc în tihnă,
Ce coşmar îmi răscoleşte visul,
Ţi-am cerut eu, Ţie, Paradisul?...

poezie de Ion Duduveică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!