Porți
Hai să ne întoarcem în oglindă,
Dacă-n sine nu mai are sens!
Pe cuvinte zicerea-i gravidă,
Leapădă același univers.
Cum același chip ne poartă piatra,
Până trupul este împietrit;
Doamne, rai și iad, deschideți poarta,
Ca să intre crinul siluit!
poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre religie, poezii despre rai, poezii despre iad, poezii despre cuvinte sau poezii despre crini
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.