Tristețea
Stau întins pe pământ
Și-mi pare cald pământul
Și-n liniște ascult o voce.
E vocea mea și,
Îmi șoptește.
Îmi șoptește să privesc
La ce-am avut și am în jurul meu
Și să văd că, bucurie
Am adus și-aduc mereu,
Iar bucuria mă face mai bogat.
Și, când încep să mă gândesc
Dacă nu cumva și tristețe am adus,
Vocea-mi spune tare:
- Nu. Tristețea vine singură!
N-o aduce nimeni!
poezie de Adrian Moroșan din Doar trăiri. Versuri (2019)
Adăugat de Adrian Moroșan
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Adrian Moroșan. [Vezi poezii despre voce, poezii despre tristețe, poezii despre bucurie sau poezii despre bogăție
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.