Cum dumnezeu se repetă
cum poate ne-au crescut plămânii din flori crezând altceva
cum respiram cu niciun pământ pe aici
și n-am făcut nimic pentru durerea asta
doar am sperat că suntem din carne și oase
cum
pentru încă o zi sau două
cineva ne va uda
și ne va numi vii.
poezie de Victor Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre religie, poezii despre flori, poezii despre durere, poezii despre creștere sau poezii despre Dumnezeu
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.