Un gând mă strigă
Un gând mă strigă și tresar din vis,
Cătând să văd prin genele-mi uimite,
Speranțele-mi de fost-au îngrădite,
Sau fost-au alungate în abis.
În vârful degetelor calc tiptil
Și scormonind în tainic întuneric
Prin care umbre se prefac himeric,
Trec de hotarul sterp, atât de-ostil.
Am izbândit pieptiș printre zăbrele
Cu-n sfâșiat veșmânt, lăsat ca pradă
Și înșfăcată de-un vârtej de iele,
M-am prin în jocul lor ca-ntr-o tornadă
Și năruind zidiri de citadele,
Am dezlegat a visului șaradă.
sonet de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre întuneric
- poezii despre tornade
- poezii despre prăpăstii
- poezii despre jocuri
- poezii despre gânduri
- poezii despre graniță
- poezii despre degete
- poezii despre Iele
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.