Avem nevoie

Astăzi, îmbrac rochia din fluturi şi din flori,
Vreau să închin un mic sonet iubirii
De dimineaţă, simt că vara-mi dă fiori,
Uit tristeţea şi deschid, larg, poarta fericirii.

Trăim murind, de parcă nici n-am fi,
Umblăm mascaţi, trişăm pe mâna noastră,
Avem nevoie de mângâiere-n fiecare zi,
Să vindece dureri şi răni în noapte-albastră.

Avem nevoie de razele ce vin în zori,
Avem nevoie de ropote de ploaie la fereastră,
Avem nevoie de mari grădini cu flori,
Ce-au năvălit, nu-ntâmplător, în viaţa noastră.

Avem nevoie de tot ce-i pământesc,
Avem nevoie de tot ce-a fost şi tot ce va veni...
Avem nevoie să auzim zilnic:,, te iubesc!",
Avem nevoie de dragoste în fiecare zi!

Eu am nevoie de tine dimineaţa-n prag,
Cum am nevoie de muzică, de dans şi de poveşti.
Tu-mi eşti şi decât muzica mai drag
Pentru mine, muzica mea, tu eşti...!

poezie de Lucia Guriţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!