Între vecine
Cum făcea a lui Jaliu ca s-o înfurie
Pe Măria Bălii, vecina ei.
Dădea gură la vite, striga păsările, câinii.
- Hea, hea! Nea, Priene! Gâți, gâți!
La vale, la vale cu voi!
(Casa Măriei era mai la vale.)
Na, Scandal! (Avea și-un cățel, Scandal.)
Și Măria se plângea lui Dumitru lui Chirimențu:
- Jaliu, fir-ar al dracului,
Jaliu mi-a adus sărăcia Boghii.
Maria venea pe la noi cu furca-n brâu
Și punea furca așa pe pat și se culca lângă ea.
-Păi, bine, fă, cu furca ce mai veniși,
Dacă te culcași? zicea mama.
- Lasă-mă, că nu mai văd să torc.
- Ba ți-e lene.
- Ei, mă, nu-mi crede nimenea...
poezie celebră de Marin Sorescu din La (L)ilieci, Cartea a doua (1977)
Adăugat de MG
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vecini
- poezii despre câini
- poezii despre văi
- poezii despre sărăcie
- poezii despre scandal
- poezii despre păsări
- poezii despre mamă
- poezii despre lene
- poezii despre gură
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.