Se lasă noaptea..

Se lasă voalul nopţii peste lume,
O stea se pierde-n valuri, printre nori,
Cu ochi de înger, mari, strălucitori,
E steaua mea ce-şi caută un nume.

În noapte, des, cărările îşi schimbă,
Strângând în mâini un felinar aprins,
Cu-o rază tremurândă m-a atins,
Iar pe pământ regretele se plimbă.

După un nor, o simt, se-ascunde luna,
Subtila ei prezenţă mă-nfioară,
Uitate amintiri încep să doară,
Dar ea le-alungă, una cate una..

A mea e noaptea asta până-n zori,
O simt cum mă-nfaşoară, mă cuprinde,
În sufletu-mi alte lumini aprinde,
Cu luna ei, cu stele şi cu nori..

poezie de Marilena Ion Cristea (25 mai 2019)
Adăugat de Marilena Ion Cristea
Votează! | Copiază!