Şi atunci, eu te întreb

Moartea trupului,
Nu-i glumă,
Ne-nspăimântă-n draci
Şi-alergăm, având şi-o sumă,
Spre spitale, babe. vraci.
EKG-uri, analize,
Tomografe şi pastile,
Suferinţe între crize,
Cunoştinţe, bani şi pile.
Cheltuim averi imense
Să salvăm un trup rebel
Şi vedem, cuprinşi de teamă,
Că el face ce vrea el.
Dacă vine-o vreme-n care
Lumea e oripilată,
Nu că nu o placi,
Ci că sufletul îi moare,
Fără plată,
Şi atunci, eu te întreb:
Ce-o să te faci?

(Prietenelor mele,
hai, şi prietenilor mei)

poezie de Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!