Iubito (glossă m.)

Te uită pe geam şi vezi dacă ninge,
Deschide fereastra şi adu-mi un fulg
La noapte când lampa s-o stinge,
Tot ce se-ntâmplă n-o să divulg.

Aşează suflarea caldă sub tâmplă
Până risipit mirosul m-atinge,
Nerăbdător o s-aflu ce se întâmplă,
Te uită pe geam şi vezi dacă ninge.

Sunt zile de iarnă, de ger şi de vânt,
Mantaua zăpezii nu pot s-o smulg,
Rămâi lângă mine să-mbrac în cuvânt,
Deschide fereastra şi adu-mi un fulg.

Bate la geam un ram tânăr de măr,
Lipită de mine când pielea se-ncinge
Îmi pui şoapte cu gura pe umăr,
La noapte când lampa s-o stinge.

Din tot ce absorbi naşti nesfârşitul
Plăcerea luminii când raze o mulg,
În tine-i lumea, în tine-i iubitul,
Tot ce se-ntâmplă n-o să divulg.

Tot ce se-ntâmplă n-o să divulg,
La noapte când lampa s-o stinge
Deschide fereastra şi adu-mi un fulg,
Te uită pe geam şi vezi dacă ninge.

Iubito (glossă m.)

N-am să te iubesc când plâng arinii
În serile cu macii somnoroşi,
Prin zile când lacrimi varsă crinii
Şi ochii înoată-n verde, frumoşi.

Am să te iubesc mai pe-ndelete
Când noaptea e-n patima ruginii,
Şi stele-ţi coboară lin în plete,
N-am să te iubesc când plâng arinii

Mereu o să îţi spun ce n-am mai spus,
Poeme dulci cu soare-n chiparoşi
Într-un crepuscul roşu la apus
În serile cu macii somnoroşi.

În grădinile cu mere în pârg,
Fără să înfrunţi rana ruşinii
În braţe o să te cuprind cu sârg,
Prin zile când lacrimi varsă crinii.

Tu nu ştii, ai buzele cărnoase
Iar nurii copţi atât de drăgăstoşi
De-a pururi vara-mi pătrunde-n oase,
Şi ochii înoată-n verde, frumoşi.
Şi ochii înoată-n verde frumoşi
Prin zile când lacrimi varsă crinii
În serile cu macii somnoroşi,
N-am să te iubesc când plâng arinii.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!