Veniți
Ea purta o rochie pe care se înălțau castele de nisip
și învârtea pământu-n ochii ei
zi de vară amorțită pe chip
și primii fulgi purta cercei
ce îi cădeau pe umeri troieniți...
Veniți! Veniți să o vedeți
căci nu mai este
când treceți răsuciți în dans
și-atât de fericiți!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.