Mi se spune zaheu

În fiecare dimineaţă aştept în faţă la transilvania
maşina să mă ducă la editură
colegii de muncă mă îndeamnă în glumă
să fac un ban cinstit
şoferii care opresc mă confundă cu un supraveghetor de parcare
unii mă-ntreaba cât e tariful pe oră
alţii mă roagă să-i păsuiesc
nu vor decât să-şi verifice cardul
cei mai mulţi înjură printre dinţi primăria
încă o taxă pentru contribuabili cinstiţi
pe ei mă răzbun elegant
nu le spun că bancomatele-s goale

Apoi
te văd de departe cum traversezi
grăbită spre locul de muncă
uneori ai părul prins în coc
îmi închipui că eşti maiko şi te îndrepţi
spre casa de ceai unde bărbaţii vor licita
pentru virginitatea ta
alteori părul ţi se revarsă pe umeri
cum se revarsă zambezi în deltele africane

Dacă fumez
scoţi şi tu o ţigară te-apropii de mine
îmi ceri un foc
uneori am doar un chibrit
încerci o dată de două de trei ori
încurcată îmi ceri ajutorul
chibritul se-aprinde din prima
flacăra tremură-n palmele făcute căuş
cum ar tremura sânii tăi între buzele mele
alteori vin pregătit cu două brichete
ai grijă doar la flacără tremură
cum tremură sternul meu
între palmele tale

faci câţiva paşi te întorci cu faţa spre
precista mare
te prefaci că-ţi faci cruce de fapt
vrei doar să vezi dacă te urmăresc
cu privirea

M-am tot gândit că-ntr-o zi
voi avea curaj să apar în faţa ta sincer
ca ludovic sfântul când a primit cununa de spini
cumpărată de la bancherii veneţieni
cu bugetul Franţei pe-un an de zile
ţi-aş spune ma cheamă zaheu
şi cred că Dumnezeu are un simţ al umorului
extrem de ciudat
la prima oră de biblie când preotul a întrebat
ce ştim despre Dumnezeu
m-am ridicat în picioare şi-am spus
Dumnezeu a murit trăiască omul
iar acum corectez în draci şi scriu recenzii
despre întoarceri la evanghelii celano
perugini anonimi şi moduri spirituale de vindecare a dependenţei de pornografia pe net

Mi se spune zaheu
de pe vremea când cameramanii de la televiziunile naţionale se călcau în picioare
pentru cadre cu politicieni veniţi
la inundaţii lansări de programe electorale
şi băi de mulţime
iar eu mic de statură mă urcam pe un trepied
părăsit ca-ntr-un sicomor să fac şi eu o poză
mai de doamne ajută cât să nu mă concedieze
redactorul şef
Mi se spune zaheu de pe vremea când
căţărat în oameni ca-ntr-un sicomor
aşteptam o femeie care să-mi spună
Emile coboară degrabă căci astăzi
voi rămâne la tine acasă

Nu ştiu de ce am curaj să-ţi vorbesc
doar în zilele când nu te văd
atunci organizez flash moburi cu umbre
în zilele în care te văd de la depărtare
cum traversezi spre locul de muncă
mă urc pe parcometre imaginare ca-ntr-un sicomor
celor ce-au trecut prin vieţile mele le spun
vă întorc împătrit dacă v-am nedreptăţit cu ceva
tu te întorci cu faţa spre precista mare zâmbeşti
eu repet în neştire astăzi s-a făcut mântuire
acestui trup
şi mă gândesc la himenul tău ca la argintul
de pe nuestra senora de las mercedes

poezie de Emilian Valeriu Pal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!