Moment de pietate

un univers de gânduri manageriez
am mâncat lumină că să fiu lumină
întunericul din oase îl repudiez
linişte blândeţe cresc în albumină.

primăvara solară pe-al iubirii arcuş
cântă de răsună văile şi munţii
perle de rouă am strâns în căuş
le presar pioasă pe cutele frunţii.

viaţa-i doar o clipă din eternitate
dar am încununat-o cu aură stelară
cu monumentul dragostei - o imensitate
vor rămâne lumii o zestre populară.

se apropie sfârşitul mă rog cu pietate
să fie moartea lină blândă spectaculară.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!