Cântarea lui Nicole
(cu bucurie, să fie!)
La Histria se-ncinge iarăși piatra
de cum începe luna mai să fie
arcadele de vis și poezie
precum zici tu-n cântarea lui Nicole
pe care-o faci ocol de Curte Veche
plină de ochi de vie-ntr-o ureche
purtând cercel de scoică
de la doică
doinind și-nmugurind butucul
pe care cântă mierla
și cuibărește cucul
"Sâmburi de adevăr
eu - măr căzut departe de copac,
rostogolit spre zidul ce se-nalță
când lacrimile Anei în sâmburi
se prefac,
sădind minunea vieții după viață.
dezleagă-mă te rog
de vechea frunză
și răzgândește-mă de tine,
dinspre Olimp
n-a mai plouat de mult
iar macii sângerează
sub ruine..."
de aici, din piatra unghiulară
verzi sunt visele din vară
la noi, la mănăstire
pe insula cu stuf
livada-i spre-nflorire
din iubire
poezie de Ioan-Mircea Popovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre muzică
- poezii despre verde
- poezii despre urechi
- poezii despre timp
- poezii despre poezie
- poezii despre ploaie
- poezii despre mere
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.