Limite
frumusețea femeilor îți vine
și-n poftele oricărui timp de le-nsumăm
lucește, într-adevăr, mai bine,
de plin de voi, de noi, de gustul vântului
desfășurând fluierul tău de-orice lipsită iubire
din care nu-ncetez să mă cobor.
altfel, nu aș afla cum ochii, fața și buzele lor
și formele ce le-adâncești cu trupurile,
deschise-n mine, real dogoritor
curgând îți cresc iradiant priviri fluide
și-n toate cercurile din care să mai plec
și până unde...
poezie de Ana Ștefănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.