Clar de lună
mi-e frică de raza de lumină ce arde...,
mi-e dor de primul cuvânt ce l-am citit în prima carte...
mi-e dor de cuvântul ce l-am rostit la început,
mi-e dor de prima fată ce mie mi-a plăcut
mi-e dor de nopțile sub clar de lună...
mi-e dor de clipele petrecute împreună,
mi-e dor de prima zi când vocea-mi era răgușită
atunci încercam să-ți mărturisesc...
cu vocea răgușită ți-am spus că TE IUBESC...
sub stelele ce strălucesc ușor
mă așez acum de unul singur...
îți simt parfumul puternic plutitor,
ce amețește ale mele gânduri
dar văd ceva ce mă orbește
sunt ochișorii tăi...
sunt mici dar sunt plini de lumină
a mea liniște sunt... EI...
poezie de Marius Ionuț Păscălin
Adăugat de MG
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre cuvinte
- poezii despre început
- poezii despre voce
- poezii despre timp
- poezii despre stele
- poezii despre ochi
- poezii despre noapte
- poezii despre lumină
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.