Stolul
de fantome albe albe albe
se grăbește spre etajele trase
în sticlă de sticlă ale orașului
în lumina
acestui apus care tremură de
plăcere (?!) văzând câte un
cearșaf zburător în fiecare fereastră -
lumina în
mâinile vântului se comportă
ca o mănușă întoarsă pe dos
mulgând incolorele perne
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Traian Abruda. [Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre zbor
- poezii despre vânt
- poezii despre plăcere
- poezii despre oraș
- poezii despre mâini
- poezii despre fantome
- poezii despre alb
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.