Mă-ntreabă nopțile de tine
Mă-ntreabă nopțile de tine și nu mai știu ce să le spun
Mi-au numărat mii de suspine și tânguitul meu nebun
Și luna se-oprește-n vise, cu zâmbetul aproape stins,
Degeaba brațele-mi deschise, numai fantasmele le-au prins
Se-aud în zare cântătorii și trupul meu încremenește
Doar sufletul simte fiorii și inima mi te iubește
Se duc nălucile de-a valma, pe căpătâie și fereastră,
Iar mie-mi născocește palma, o altă lume, doar a noastră
Pe chipul lunii se citește, legenda unei mari iubiri
Și mintea mea te plăzmuiește din sutele de amintiri,
Mă-ntreabă nopțile de tine și nu știu ce-aș putea să zic?
Căci fără tine nu mi-e bine și viața-mi pare un nimic,
Pe fruntea arsă de sudoare, simt mâna care mă mângâie
Și-n piept deodată îmi tresare izvor cu apă amăruie,
Ce se prelinge-n pahare și eu, le sorb înverșunată
Dacă secunda mă mai doare, un infinit să mi-l răzbată
Poate în noaptea ce-o să vină prin visul meu te rătăcești
Să vezi cum sufletul lumină, cu tainele să te unești
Din frământarea unor gânduri, se naște atâta poezie,
Că te așez mereu prin rânduri, cu stropul meu de gingășie!
poezie de Elena Căruntu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre visare
- poezii despre noapte
- poezii despre iubire
- poezii despre zâmbet
- poezii despre vinovăție
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre suflet
- poezii despre secunde
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.