Zborul

Zborul, mă uneşte cu infinitul
trecând prin toate formele
ce-mi stau la îndemână
iau chiar formă de triunghi
şi astfel baza rămâne Pământul
şi vârful se uneşte cu cerul.
Soarele apare şi inundă triunghiul
cu Lumina sa plină de iubire
şi mă scufundă-n sfera puterii
pentru a putea cunoaşte eternitatea
acolo stau la masă cu îngerii
cu Liana şi cu Mama Mamelor.
Mă învîrt printre stâlpii adormirii
şi mă întreb ce forme au
unii sunt ca o colonă
alţii sunt răsuciţi ca viţa de vie
şi alţii poartă forme geometrice
cu simboluri bine alese.
M-am legat de un stâlp
ce poartă semnul iubirii
dar vreau să mă leg
şi de cel ce poartă semnul iertării
şi uite aşa aleg toţi stâlpii
şi mă leg de semnul infinit şi Soare
cu raze aurii ce-mi curg din inimă.

poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!